duminică, 25 iulie 2010

:(


E trecut de miezul noptii...incerc sa ma las furata de inceputul unui somn profund,dar...afara...se aude ceva straniu!Se aud zgomote ciudate,puternice...desprinse parca,dintr-o lupta crancena dintre bine si rau...Ma ghemuiesc suspicioasa sub patura si incerc sa visez...asa cum o fac multi dintre noi...cu ochii deschisi catre un mic paradis,purtati dincolo de cele mai indepartate lumi,unde mintile unora nu pot ajunge.
Dar fara sa incep macar a visa,mintea imi zboara...realist,catre un gand ce mi-a strafulgerat ratiunea pe tot parcursul zilei:ce sunt eu si ce sunt...restul?De ce?Cum?Cand s-au schimbat toti cei din jurul meu?S-au transformat intr-o multime de oameni ce nu mai sunt capabili sa inteleaga,sa ajute,sa iubeasca,sa ierte...Ma simt ca un bob de orez ratacit intr-un lan de grau.:(
Incerc sa inteleg viata,sa vad prin noile masti cu care lumea mi se arata,sa deslusesc micile ,,mistere'' din aceasta gramada de gunoaie,dar in zadar.
Incerc sa-i readuc la realitate,dar fiecare si-a creat propria lume in care poate exista doar o singura persoana...Incerc sa ma fac inteleasa dar nimeni nu ma asculta...asa ca...tac si ma resemnez!
Lumea e prea egoista ca sa se mai gandeasca la un altul ce respira alaturi.Cu toate acestea continua sa existe sub propriile reguli...fara a tine cont de oportunitatile ce pot fi evidente uneori.
Atat ei,cat si eu...incetam sa ne mai gandim la iubire sub adevarata sa forma...acea iubire profunda dintre doua persoane ce sunt in stare sa treaca si prin foc pentru a fi fericite impreuna...ce se gandesc mai intai la cel pe care il iubesc si pun binele acestuia mai presus de orice.
Ma intreb uneori...stim ce este iubirea?Sau doar cunoastem o alta varianta a unui joc ce cuprinde o serie de mici trairi si sentimente pierdute si regasite pentru un scurt timp,alaturi de o persoana ce recent ne-a captat atentia si care fara sa vrem,ne-a facut sa ne pierdem mintile pentru un moment...apoi sa regretam ca am fost prea slabi?Este patetic si umilitor cand vezi ca toti cei din jur nu mai sunt in masura sa ne impartaseasca sentimentele...Vrei sa traiesti liber,dar nu poti!Esti conditionat de orice aspect al vietii de zi cu zi...si stai...si te gandesti...in singuratate...departe de realitate...apoi shhh...taci!

2 comentarii:

  1. ai mare dreptate:-<
    app...fain...felicitari...ai reusit sa trezesti in mine anumite sentimente:)

    RăspundețiȘtergere
  2. din pacate lumea asta nu e asa cum ne`o dorim....dar putem sa o schimbam...in bine:D
    sa privim doar partea plina a paharului, sa profitam de fiecare moment si sa ne distram la maxim, pt ca viata asta este doar o calatorie.

    faina proza:X

    RăspundețiȘtergere