Prin ochii mei

Privesc in urma si tresar,

Ma inec in propriile-mi cuvinte...

Sunt doar un om ce spera in zadar

Sa nu se piarda-n triste sentimente.

Ma vad printr-o oglinda de cristal,

Dansand prin propriile-mi dorinte,

Apoi,ma-ntorc la urma ca de jar,

Ce au lasat-o acele vise si sperante.

Si realizez in ceas de apus,

Ca m-aflu-ntr-un negru abis,

Si-mi spun ca este un loc patruns

De visele ce de demult s-au stins.

Apoi,imi iau ca partener,destinul,

Si-alerg prin ale lumii oaze,

Apoi ma legan si ma pierd prin cerul...

Unde ma-nconjoara suflete de astre.

Si apoi privesc in jur la creaturi perfide

Si-n pieptul meu se zbate-o inima speriata,

Cand gandul mi se-agata de lucruri nevazute

Si totul pare un iz de vraja corelata.